Despre asigurarea SECETEI

Buna ziua prieteni!

Pe parcursul a câteva luni de zile (iarna 2019-primăvara 2020) ne-am aflat într-o perioadă foarte acută din punct de vedere climatic. De câteva luni de zile practic nu au căzut precipitații – nici sub formă de zăpadă, nici sub formă de ploi.

Chiar dacă pe alocuri a plouat puțin, totuși, per total, în republică cantitatea de precipitații căzute în lunile decembrie 2019 – mai 2020 a fost cu mult sub norma multianuală.

Din acest considerent, recolta culturilor de toamnă în zonele de sud și centru ale republicii practic a fost compromisă de secetă.

Apoi, în lunile martie-aprilie 2020, au fost înregistrate înghețuri de primăvară, care au afectat mai întâi livezile de cais, piersic, cireș și ulterior cele de prun și măr.

Asiguratorii au înregistrat deja un șir de dosare de daune pe suprafețele cu culturi de toamnă, asigurate de secetă, daune care vor fi evaluate mai exact la recoltare (grâu, orz, rapiță). La fel, pierderile datorate înghețurilor de primăvară, vor fi evaluate exact la toamnă, în procesul recoltării fructelor.

Cert este că daunele vor fi mari, dar ceea ce vroiam de fapt să spun, este totuși faptul că mai persistă și în continuare acea INDIFERENȚĂ a agricultorilor față de asigurările agricole și posibilitatea de a-și proteja măcar cumva recoltele de efectele nefaste ale naturii.

Asta în condițiile, când din cadrul companiei în care activez, am expediat agricultorilor în toamna 2019 sute de scrisori recomandate, însoțite de oferte și calcule, în ceea ce ține de o asigurare a culturilor și riscurilor.

Veți rămâne surprinși – din aceștia, am fost contactați doar de câțiva agricultori care au încheiat contracte de asigurare! 

Mai mult ca atât, recent, în lunile martie-mai 2020 am fost contactați de 6-7 agricultori care ”ardeau de dorință” să asigure culturile de toamnă (grâul, orzul și rapița) de riscul ”SECETĂ”, cu toate că aceste culturi se asigură subvenționat până la 01 decembrie 2019 (conform Legii 243-XV), despre care fapt am atenționat toamna agricultorii în scrisorile noastre. Atunci nici nu doreau măcar să ne răspundă la telefoane…

Acuma, aceste culturi au fost deja afectate grav de secetă și impactul lipsei precipitațiilor este evident, ele fiind slab dezvoltate și slab înfrățite.

Fiind în ”toiul” secetei, bineînțeles că noi Asiguratorii nu putem lua în asigurare riscul respectiv, căci vorba ceea: nu mai poți lua în asigurare o casă care deja arde, nemaivorbind de definiția unui risc asigurat, care presupune că acesta este un eveniment, viitor, posibil și incert!

Ni s-a reproșat că uite, ce fel de asigurători sunteți voi toți, dacă nu doriți să asigurați seceta?… ca mai apoi să citesc pe unele site-uri specializate că acești agricultori au răsturnat sute de hectare de grâu afectat, pentru a semăna culturi de primăvară…

Trist și în același timp grav faptul că unii agricultori, ditamai președinți de asociații consideră, că chiar având culturile agricole practic pierdute din cauza secetei, poți totuși să vii la companiile de asigurări, să achiți azi un leu, ca peste câteva săptămâni să te întorci să ceri 20 în loc, pentru a-ți acoperi pierderile suportate!

De fapt, și în luna aprilie, cu câteva zile înainte de înghețuri despre care trâmbițau deja toate ziarele, siteu-rile și posturile TV, la fel, am avut asemenea adresări, apoi reproșuri…

La fel, am avut un număr impunător de agricultori, care ne-au contactat, au solicitat oferte, prezentări, calcule – pe care le-au negociat pe parcursul a 1-2 luni și când deja au început să cadă ploile, aceștia, sub diferite pretexte s-au refuzat de asigurare…

Am avut câteva gospodării, la care chiar ne-am deplasat în teritoriu, am inspectat câmpurile, am negociat, am încheiat contractele și… odată cu căderea ploilor au dispărut… – pur MOLDOVENEȘTE!

Totuși, rog să nu credeți că îndreptățesc doar Asiguratorii, pentru că știu, tarifele de asigurare sunt destul de înalte iar agricultorii nu prea dispun de bani. Mai persistă și acea neîncredere sau experiență neplăcută a unor Asigurați…

Dar, tarifele nu pot fi mici, având în vedere că agricultorii apelează la asigurare doar atunci când situația este gravă, iar când timpul este OK, consideră că nu este sens de a cheltui banii pe asigurare.

Mărimea tarifelor depinde în mare parte de cuprinderea cu asigurare, adică de numărul de contracte – cu cât avem mai mulți asigurați, cu atât diversificăm mai mult portofoliul de riscuri și respectiv putem să reducem mai mult tarifele.

Revenind la SECETĂ, pot doar ca să îndemn agricultorii să apeleze la asigurări, dar ca să o facă din timp, răspunzând ofertelor și îndemnurilor noastre la momentul potrivit…

În rest,  le rămâne să înțeleagă, că pe gratis, sau așa cum se mai spune la moldoveni – pe degeaba, puține lucruri se dau, agricultura fiind domeniul exemplu, când investind, inclusiv și în asigurare, obții rezultate, sinonim cu EȘTI ÎN SIGURANȚĂ!